Senatul a votat proiectul de lege prin care statul ar putea plăti până la 75% din salariul de baza în cazul în care companiile vor reduce timpul de muncă al angajaților în situații de criză.

Situațiile prevăzute variază de la inundaţii în anumite zone, secetă, până la război în vecinătatea României, situații care pot afecta o anumită zonă a economiei etc.

Măsurile poartă numele de kurzarbeit și includ:

* posibilitatea reducerii unilaterale a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului,

* pe durata reducerii unilaterale a timpului de muncă salariaţii afectaţi de măsură vor putea beneficia de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractual individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut orar prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, Indemnizaţia prevăzută mai sus ar urma să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului şi după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea.

Această indemnizaţie va fi venit asimilat salariului şi supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale.

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii kurzarbeit salariatul va beneficia de toate celelalte drepturi aferente timpului de muncă prevăzut în contractul individual de muncă.

Acest tip de măsură este asemănător cu ajutorul oferit de stat în timpul pandemiei în starea de urgență.

Spre exemplu, din luna august 2020 şi până în luna februarie 2022 statul a plătit 470 milioane de lei pentru ceea ce s-a numit kurzarbeit pe perioada pandemiei, explică inițiatorii proiectului legislativ.

111.000 persoane au beneficiat de această măsură.

Chiar dacă timpul de muncă al unui angajat a fost redus şi cu 80% faţă de normal, statul a suportat 75% din salariul de bază brut aferent orelor de reducere a programului de lucru.

Nu a crescut şomajul, iar firmele nu au fost forţate să renunţe la forţa de muncă bine calificată, pentru perioada în care au întâlnit dificultăţi din cauza pandemiei sau a altor probleme apărute pe lanţul economic în perioada de alertă, mai explică deputații.

Propunerea legislativă a primit 117 voturi pentru și o abținere, fiind în prezent trimisă la Camera Deputaților pentru dezbatere.